Despre respingerea Romaniei in Scghengen cu Ion Cristoiu

Sora mai mare îi dă un ghiont surorii mai mici

*

Ion Cristoiu

Ca şi Merkel, Sarkozy se confruntă cu perspectiva deloc roză a alegerilor de anul viitor.

Deşi România întruneşte toate condiţiile tehnice pentru a fi admisă în spaţiul Schengen, Franţa s-a dat peste cap să blocheze adoptarea Raportului de evaluare. Deşi în această întreprindere Parisul şi-a asociat Berlinul, reacţiile din România au vizat aproape în exclusivitate Franţa. În imensa majoritate a acestor reacţii se desluşeşte, fără prea mare efort, o gamă largă de sentimente: de la dezamăgire până la revoltă. Toate aceste sentimente au în adâncuri uimirea că Sora noastră mai mare, Franţa, a putut să ne facă aşa ceva. Toate datele ne arată că Franţa n-are nimic cu ţara noastră.
taguri

* Ion Cristoiu
* opinii
* comentarii

Ca şi Angela Merkel, Nicolas Sarkozy se confruntă cu perspectiva deloc roză a alegerilor de anul viitor. Mai la ananghie decât Angela Merkel, Nicolas Sarkozy a socotit că poate scoate ceva câştig electoral din agitarea temei securitare, asumate de Extrema-Dreaptă. Sub acest semn, Franţa a riscat mustrările Comisiei Europene, dar şi ale opiniei publice democratice de pe continent, procedând la expulzarea rromilor. Şi tot sub acest semn, ea s-a străduit şi se străduieşte să se arate vigilentă în materie de admitere a noi ţări în spaţiul Schengen. Nu e vorba, aşadar, nici de simpatie, nici de antipatie faţă de România, nici de recunoştinţă sau nerecunoştinţă.

Îşi spune cuvântul un adevăr notat de Pamfil Şeicaru în editorialul „Lămuririle unui tânăr nedumerit” din „Curentul”, 28 martie 1938: „Dacă în viaţa indivizilor poţi afla uneori porniri de nobilă dezinteresare, de risipă idealistă în raporturile dintre ei – în viaţa statelor nu hotărăsc decât interesele. Cu cât un stat are o înţelegere mai limpede a intereselor lui, cu cât ştie să-şi pregătească mai egoist izbândirea intereselor lui, cu atât viabilitatea îi sporeşte”. Despre acest adevăr, am scris şi tipărit în volumul „Un pesimist la sfârşit de mileniu”, scos în 1999, cu forţe proprii, la Editura Evenimentul Românesc, eseul „Neamurile ce se căsăpesc la nivel continental”. Scriam în debutul lui: „S-a observat, probabil, că în toate tragediile shakespeariene duşmanii de moarte sunt neamurile. Nepotul îl ciopârţeşte pe unchi cu spada, iar fratele îşi închide fratele în Turnul Londrei. Nevasta îşi strangulează bărbatul, iar fiul îşi otrăveşte tatăl. Realitatea artistică shakespeariană exprimă o realitate istorică. În Evul Mediu, Europa era împărţită ca o ciosvârtă între neamuri. Regii, conţii, baronii, lorzii sunt veri, cumnaţi, unchi, nepoţi. Continentul înfăţişează imaginea unei uliţe de la ţară. În spatele casei stă mătuşa Elisabeta, regina Spaniei; peste drum, poartă în poartă, unchiul Carol, regele Franţei. Şi vezi deja o nuntă de proporţii europene, un chiolhan la nivel continental. Opera shakespeariană dezvăluie însă şi o realitate psihologică: nevoia de putere ca resort al maşinăriei numite om, dominând, prin agresivitate, asupra celorlalte aspecte sufleteşti, inclusiv asupra legăturii de rudenie”.

Prin monologul Bastardului din finalul actului II al piesei „Regele Ioan”, Shakespeare aduce în prim plan Interesul sau, cum l-a tradus genial, în 1955, Dan Botta: Folosul. Bastardul, surprins de brusca răsturnare a situaţiei (Franţa şi Anglia până acum duşmane, se aliază printr-o căsătorie) găseşte imediat cauza în sforăriile Folosului: „… acest diavol/ şiret, acest geambaş ce sparge tigva/ Credinţei, făr’ să-i pese, acest veşnic/ Tâlhar de legăminte, drag la toţi:/ Regi, cerşetori, moşnegi, flăcăi şi fete,/ Cel care neavând a pângări/ Decât cuvântul „fată”, o despoaie/ De el pe biata fată, acest domn/ Spăşit la chip, linguşitor: Folosul/ Folosul, povârniş al lumii”. Folosul care face, în opera lui Shakespeare, ca neamurile să se căsăpească la nivel continental.

Sora noastră mare nu o poate căsăpi pe sora mai mică, numită România. Un ghiont zdravăn îi poate da însă.
7

Anunțuri

Despre theromanianreport

sint onest
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s